stii vorba aia cu ..sa nu te legi la cap cind nu te doare?... asta sunt eu. sau cel putin am fost. dintr-un anumit punct de vedere. enigma bomboanelor s-a delegat de la sine, chiar a doua zi: sirboaica a venit la mine sa ma intrebe daca mi-au placut bomboanele. ce era sa-i spun? ca le-am maincat pe toate? de fapt asta si i-am spus...si era adevarul. unul dintre putinele, dupa cum aveam sa-mi dau seama mai tarziu.
ei si de atunci a inceput distractia. telefoane dupa miezul noptii, mai un tipat disimulat, mai o gelozie mica, mai una mai mare si tot asa. toate insa culminau cu rugaminti fierbinti de vizite la domiciliu. fata stia ca eu nu sunt singur acasa asa ca facea in asa fel sa scape de colega de apartament si sa ma invite acolo in fiecare noapte. a ajuns chiar sa-i gaseasca celeilalte un prieten si sa o impinga sa mearga la el de fiecare data. numai ca eu nu aveam chef de nimic dupa o zi de munca lunga. dar nici pauzele prea lungi nu sunt bune...
iar fata stie de toate. noaptea trecuta iar am pierdut-o. si daca nu as fi avut de lucru dis-de-dimineata m-ar fi tinut in miscare in continuu. asa am scapat usor. doar 3 ore jumatate.
mi-am adus aminte acum care este motivul. cu o seara inainte ma vazuse intr-un bar cu o cunostinta taaare prietenoasa. cu cit le faci mai geloase pe femei, cu atit sunt mai doritoare.
ziceam in titlu de batai de cap. in cazul meu a fost asa-zisa cearta de dupa. iti dai seama ca atunci cind m-a vazut plecind din bar cu fata cealalta a intrat in priza...
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment